Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
În 1994, OMS recunoştea diabetul zaharat (DZ) ca problemă de sănătate publică atingând proporţii epidemice. DZ cuprinde un grup complex de boli metabolice, manifeste prin tulburarea majoră a metabolismului carbohidraţilor, proteinelor şi lipidelor. Hiperglicemia este trăsătura principală a bolii şi punctul central al diagnosticului. Autoimunitatea precede diabetul zaharat tip 1 clinic, iar semne ale răspunsului autoimun sunt markeri ai apariţiei diabetului zaharat. (...)
Deşi anatomistul Friedrich Merkel a descoperit celulele care acum îi poartă numele în 1875, originea lor a rămas controversată până mai deunăzi. După cum se arată în nr. 938 al revistei LE GENERALISTE, un grup de cercetători belgieni a demonstrat că celulele Merkel nu provin din celule neuronale, ci din cele epiteliale ale pielii. (...)
Câteva teme se detaşează dintre numeroasele articole interesante din numerele 933, 934 şi 935 ale remarcabilei publicaţii medicale belgiene LE GENERALISTE. Afecţiuni metabolice: Asia sub presiunea diabetului“ – în trecut, DZ tip 2 era considerat o boală occidentală, însă Federaţia Internaţională a Diabetului aprecia că numărul total de pacienţi va depăşi 240 de milioane în 2007 şi 380 de milioane în 2025, 80% din ei fiind originari din ţările cu venituri mici şi mijlocii, iar „peste 60% vor face parte din populaţia asiatică – cel mai important segment al populaţiei mondiale“. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Ziua de 14 noiembrie marchează, în fiecare an, momentele planetare de solidaritate cu semenii noştri care au această boală. În acest an, Ziua Mondială a Diabetului Zaharat se desfăşoară sub generoasa idee „EDUCAŢIA ŞI PREVENŢIA ÎN DIABETUL ZAHARAT“. (...)
Primele trei articole din nr. 3/2009 al publicaţiei DIABETES CARE – Ediţia în limba română se intitulează Factori ce contribuie la creşterea reactivităţii plachetare la persoanele cu DZ (dr. D. J. Schneider), Insulina, insulinorezistenţa şi semnalizarea plachetară în DZ (dr. V. Randriamboavonjy, dr. Ingrid Fleming) şi Terapia antiplachetară în DZ: eficacitatea şi limitările strategiilor terapeutice actuale şi direcţiile viitoare (dr. D. J. Angiolillo). (...)
Bolile cardiace congenitale – BCC (cele mai frecvente fiind DSV, stenoza valvei pulmonare, DSA, PCA, tetralogia Fallot, coarctaţia de aortă, stenoza aortică, transpoziţia de vase mari) afectează aproximativ 0,8% din nou-născuţi. În condiţiile unui tratament adecvat, 85% ajung la vârsta adultă. Se estimează că în Europa trăiesc două milioane de adulţi cu BCC, iar în România – 60.000. (...)
„În România, 59,3% din copiii cu vârsta de un an manifestă anemie legată de deficienţa de fier, conform celui mai recent studiu naţional independent“, a declarat dl prof. dr. Dimitrie Dragomir, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, la conferinţa de presă ce a precedat inaugurarea campaniei pentru copiii din România, intitulată: „O lume fără deficienţe nutriţionale“. (...)
Pe măsură ce studiile de laborator, cercetarea clinică şi, mai ales, metodele de investigaţie avansează, devine tot mai clar câţi factori de risc -mulţi total neaşteptaţi- ameninţă sănătatea oamenilor. Vă invităm sa îi descoperiţi în Nr. 919 al revistei LE GENERALISTE cât şi în săptămânalul nostru medical. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
